Zborul
În camera cu pene nevazute
Pluteste zborul ca un animal
Din lumi de miere, jaruri si cucute.
El mi-e pe rând calau si ideal.
Tu îl alinti cu taina si cu gene
Si el te cheama, tremurat de flori,
Înfige-n pieptu-mi dulci sageti de lene
Îti prinde aripi noi de subsuori.
Te însteleaza pe-o iubire mare;
În cele patru zari sunt rastignit.
Uniti în van c-un pod de cugetare
Pe care fiara circula tihnit,
Între peretii proaspat dati cu huma
Un clinchet de tristete ne sugruma.