Rechin
Ca un rechin aprins de iz de sânge
Se repezi azi soarele spre zori;
Le sfârteca amar. Auzi cum plânge
Lumina divizata-n câini si flori?
Asa iubirea mea, când se iveste
Zvâcnirea-ntunecata-n ochii tai
Numind un rasarit; ea prinde-n cleste
Izvorul de mari bolti; si-n aspre vai
Repede stropi de viata si durere
Cu zei si nimfe, ierburi si placeri
Ce val si vânt si scumpe-otravuri cere
Ca sa vâneze animalul ieri.
Un animal ce sângera din plin
Si-l trece-n azi doar soarele rechin.