Multe atârnă de braţele tale
Întoarce timpul ca pe un plug cu boi
Pune-l să are ogorul părăsit
Să răscolească sevele secundelor revene
Redându-le zilei de azi,
Semănăturii marilor ore.
Multe atârnă de braţele tale, Doamne,
De tălpile gândului tău.
Chiar fructele strânse în floare
Se reîntorc în tine
Să-ţi soarbă cu jarul lor nerăbdarea.
Despică visul toamnei peste câmpuri
Lasă lumini să susure-n cetate
Înmoaie statuile cu viaţă, frăgezeşte
Recolta de zile,
Întoarce timpul tău ca pe un plug cu boi
Şi trage-o brazdă nouă, de la capăt.