Iluzii
Oglinda ta s-a spart în râul casei
Ce trece cu paşi umezi pe sub noi
Şi niciun trup nu-i vei mai da frumoasei
Iluzii rătăcite prin noroi.
Ce trist apasă praful din ferestre.
Ce porumbei de umbră pe pervaz.
Ce lungi păduri cutreieră, terestre
Halucinaţii, rătăcit talaz,
Prin vorbele ce le schimbăm în miere
Să le-ncercăm otrava mai avan.
O, camera ascunsă cum ne cere
Imagini vechi din nu mai ştiu ce an.
Dar ce s-a reflectat, s-a stins din aer.
Cum să salvăm atâta cânt şi vaer?