GEOGRAFIE
La pieptul tău mă prăbușesc
– o mare: val, de val, de val.
Cu mine te acoperi uneori
și alteori ești, totuși, mal.
Iar mai încolo portul este
deschis pentru întreaga lume,
vapoare-așteaptă, vechi și noi,
cu steaguri pregătite-anume.
Restul e încă fără hartă,
un lapte ne-început, o ceață.
Cu insule mă urmărești
care dispar la dimineață.
Și-atunci eu mă retrag în larg,
zile și nopți zidesc în urmă –
dar tu trimiți prin subterane
cutremure care le scurmă.