Alb pe Alb by Eugenia Bogdan - HTML preview

GENERAȚIE

Neamul nostru din vecie

a căutat ceva, se spune,

cu mintea scormonind știința,

cu mîinile săpînd la pîine.

Iar cei care trăim acuma

mai buni nu sîntem nici mai răi

– rîdem și plîngem și greșim

dar sîntem, țară fiii tăi.

Curînd maturitatea vine

și responsabili sîntem foarte

– drumuri tot înainte merg,

doar cîte unul duce-n moarte.

Astăzi ajungem să trăim

ziua-ncercărilor, se pare,

cînd valul nostru proletar

se profilează într-o mare.

Și întrebarea este dacă

ziduri să punem ori o punte?

S-aducem muntele încoace

ori să ne ducem noi la munte . . .

Prin ceață vîslele întindem

prietenii cine, unde sînt?

Cît în lumini șî ne încredem

cît vîslași și cît în vînt?!